Explozii de culoare, ca necesitate organică
Interviu cu artistul plastic Bogdan Mihai Radu
25 august 2011
L.O.: Cum ai descoperit pictura şi care sunt primii tăi paşi pe acest drum?
B.M.R.: În copilărie sunt momente care îţi marchează într-o mai mare sau mai mică măsură viaţa. Întâlnirea mea cu pictura s-a petrecut graţie unui film pe care l-am văzut când eram puşti. Era vorba despre niște falsificatori de tablouri, care, prin diferite tertipuri, înlocuiau lucrările originale din muzee celebre cu falsuri. Așa mi-a venit ideea să fac și eu același lucru cu tablourile bunicii și ale unor rude de-ale mele. Nu ascund că am fost entuziasmat de faptul că ale mele rude nu și-au dat seama de micul șiretlic la care apelasem.
L.O.: Ai fost încurajat să continui? Care este momentul definitoriu, cel în care te-ai îndreptat definitiv către universul pânzei?
B.M.R.: De pictat, mi-a plăcut dintotdeauna, dar, din păcate, studiile spre care părinţii mei mi-au îndreptat paşii nu erau pe aceeaşi lungime de undă cu pornirile mele artistice. Prima speranţă că mă pot reîntoarce la universul pânzei s-a întrezărit în timpul cursurilor de arterapie pe care le urmam la Școala Friedrich Muller. Am fost încurajat de cei de acolo să îmi prezint lucrările în cadrul unei expoziţii. Și aşa a început povestea mea.
L.O.: Şi ai mers pe acest drum, fără a te mai gândi nici o clipă să renunţi?
B.M.R.: Când ajungi practic să te identifici cu ceea ce faci, a renunţa este un verb care nu-şi mai găseşte locul într-un asemenea context.
L.O.: Există o persoană care te-a îndrumat şi care a crezut continuu în talentul tău înnăscut, încă de la început?
B.M.R.: Sunt persoane la care mă pot raporta şi care au însemnat şi continuă să însemne jaloane importante în parcursul meu artistic. Maestrul Corneliu Brudaşcu, Mircea Ignat, fostul preşedinte al UAP Sibiu şi profesorul Dorel Găină de la Universitatea de Arte Plastice de la Cluj, criticul de artă Liviana Dan sunt doar câteva nume care au avut deplină încredere în mine şi care au avut un cuvânt de spus în evoluţia mea ca artist.
L.O.: Care sunt „ingredientele” necesare construirii unei cariere în plan artistic, iar, dintre acestea, care consideri tu că ar reprezenta factorul determinant în asigurarea succesului? (şi, când spun „succes”, mă refer la posibilitatea de a trăi, efectiv, din artă, într-un mod decent).
B.M.R.: Nu cred că există o reţetă universal valabilă, dar cred că există câteva elemente inerente dezvoltării ca artist plastic şi acestea se circumscriu talentului – condiţie sine qua non – a unei cariere de succes. Dar doar cu talent nu poţi răzbi, e nevoie de multă muncă, perseverenţă şi, mai presus de toate, să crezi în steaua ta norocoasă.
L.O.: Când ai avut prima expoziţie, unde şi ce amintiri te leagă de aceasta? A reprezentat ea un moment decisiv în cariera ta artistică?
B.M.R.: Se întâmpla prin 2002, când profesoara de atelier şi o colegă de cameră de la Colegiul Friedrich Müller, care o cunoşteau pe directoarea de la Casa Franceză (Ille et Villaine) din Sibiu, m-au îndemnat să-mi expun lucrările acolo şi aşa am debutat practic cu expoziţia “Trecut în umbră şi culoare”. Am lăsat umbra deoparte şi am ales culoarea, a cărei forţă m-a însoţit preţ de peste 30 de expoziţii până în prezent.
L.O.: Ce înseamnă organizarea unei expoziţii de pictură – câteva detaliile de culise, detalii pe care ochiul publicului nu le cunoaşte...?
B.M.R.: În primul rând este de multe ori o luptă contracronometru pentru a avea toate lucrările gata de expoziţie. Promovarea evenimentului, prin materiale publicitare – prin realizarea de invitaţii, afişe, bannere, informarea clienţilor despre apropierea evenimentului prin transmiterea obişnuitului newsletter. Sunt detalii de care se ocupă art manager-ul meu.
L.O.: Care este publicul tău, cui se adresează pânzele tale şi cine le achiziţionează, în principal?
B.M.R.: Lucrările mele se adresează în primul rând iubitorilor de frumos, celor care reacţionează la sensibilitatea pe care o emană o floare surprinsă pe pânză – fie că este vorba de irişi, maci, anemone sau trandafiri -, un peisaj care îţi pune la încercare imaginaţia, un arlechin...
Printre clienţii mei se află oameni din zona de business, mediul academic, medici, artişti...
L.O.: S-a întâmplat să refuzi, la un moment dat, să înstrăinezi o lucrare doar pe considerentul că nu vroiai ca aceasta să ajungă la cineva anume?
B.M.R.: Destul de rar pentru că volatilitatea pieţei – ca să recurg la un termen mai pretenţios din sfera economică – nu îţi permite să refuzi prea des ofertele care ţi se fac – bineînţeles dacă şi acestea sunt rezonabile.
L.O.: Ce nu te inspiră? Care este mediul / momentul în care simţi că nu poţi lucra deloc?
B.M.R.: Cred că tot ce mă înconjoară poate fi o sursă de inspiraţie. Nu mi s-a întâmplat până acum să mă aşez în faţa şevaletului şi să nu mă pot exprima.
L.O.: Ai anumite tabieturi în legătură cu modalitatea de lucru sau cu programul?
B.M.R.: Cafeaua şi ţigara de dimineaţa, dar nu foarte devreme, pentru că bună parte din noapte o petrec în faţa pânzei. O revistă răsfoită la o terasă în Centrul istoric în compania unor prieteni apropiaţi mă relaxează şi îmi deschide apetitul pentru pictat.
L.O.: Lucrezi mai mult ziua sau mai mult noaptea?
B.M.R.: M-am obişnuit să lucrez mai mult noaptea, e mai multă linişte şi mă simt mai în largul meu în faţa şevaletului. Mă simt ca un magician de sub a cărui baghetă culorile se combină în cele mai neaşteptate feluri.
L.O.: Care sunt principalele simboluri şi teme folosite în lucrările tale?
B.M.R.: Temele predilecte sunt cele florale, cum se poate lesne observa. De asemenea, natura în cele mai intrepide ipostaze, crâmpeie din urbanul imediat, arlechini desprinşi din vremuri de poveste. Într-adevăr, florile se regăsesc destul de frecvent printre lucrările mele, fie ca pânze de sine stătătoare, fie ca leitmotiv în alte lucrări. De exemplu, „O orchestră într-un câmp de irişi” sau „Ateneul acompaniat de flori”, sunt lucrări în care am recurs la leitmotivul floral.
L.O.: În ceea ce priveşte portretele...?
B.M.R.: Am şi portrete, dar acestea sunt mai mult sugerate, pentru că, în opinia mea, forţa culorii merge dincolo de formă.
L.O.: Când începi o nouă lucrare ştii dinainte ce vei picta, este cumva „formată” în mintea ta sau demersul creativ este unul spontan, în final ajungând la un rezultat neaşteptat?
B.M.R.: De cele mai multe ori am în minte ceea ce urmează să pictez, dar pe parcurs se întâmplă uneori să deplasez ideea iniţială în alte direcţii.
L.O.: Cam cât timp lucrezi la o pânză?
B.M.R.: Depinde de lucrarea pe care urmează să o fac. De obicei nu insist pe detaliu, ci mă las purtat doar de magia culorii.
L.O.: Ce este determinant în pregătirea culorilor pe paletă – mai ales că acestea, cum spui tu, sunt mai importante decât forma? Cum alegi culorile pe care le vei folosi ?
B.M.R.: Culoarea vine din interior, din ceea ce simt, nu e nimic premeditat, pur şi simplu îmi exprim pe pânză stările de moment.
L.O.: Un artist poate avea o lucrare de suflet, pe care nu ar vinde-o niciodată sau, dacă ar face asta, nu ar fi cu toată inima. Ai o asemenea pânză, la care ţii în mod deosebit?
B.M.R.: „Orchestră în câmp cu irişi” este o lucrare de care m-am despărţit mai greu, dar m-am consolat cu gândul că imaginaţia mă ajută întotdeauna să plăsmuiesc lucrări şi mai frumoase.
L.O.: Ce sentiment încerci imediat după ce ai terminat de pictat o pânză?
B.M.R.: De obicei de satisfacţie, dacă lucrarea se încadrează în rigorile mele estetice, iar dacă rezultatul mă nemulţumeşte, o las deoparte şi revin ulterior asupra ei.
L.O.: Care sunt pictorii tăi favoriţi?
B.M.R.: Vincent Van Gogh, Paul Cézanne, Corneliu Baba, Paul Gaugain, Ștefan Luchian, Giorgio de Chirico, Alexandru Ciucurencu sunt doar câţiva artişti plastici de a căror operă m-am simţit mai apropiat.
Dintre pictorii contemporani îmi plac Corneliu Brudaşcu, Bernard Dunstan, Augustin Costinescu şi Vali Ciobanu.
L.O.: Cea mai mare bucurie a ta...?
B.M.R.: Să pictez, evident! Timpul petrecut în faţa şevaletului este pentru mine o necesitate organică pe care nu mi-o pot reprima şi pentru care nu aş putea găsi niciodată un substitut.
L.O.: Dacă ar fi să te poţi întoarce în timp şi să retrăieşti o vârstă sau un anumit eveniment petrecut în viata ta, care ar fi acestea?
B.M.R.: Momentele copilăriei sunt cele la care toţi ne întoarcem cu drag mai devreme sau mai târziu.
L.O.: Un cuvânt care te-ar descrie cât mai bine...?
B.M.R.: Mă opresc în cele din urmă la două cuvinte. Frenezia culorii.
L.O.: Dacă nu pictor, ce altceva te-ai fi imaginat fiind?
B.M.R.: Nu mă pot imagina făcând altceva.
L.O.: Care este principiul ce te călăuzeşte în viaţă ?
B.M.R.: Succesul se măsoară nu prin poziţia pe care o dobândeşti în viaţă, ci prin obstacolele pe care ai fost nevoit să le depăşeşti.
L.O.: În ce rezidă frumuseţea unui om, fizic sau ca trăsătură de caracter / sufletească?
B.M.R.: Frumuseţea este efemeră, fiind adesea asociată cu tinereţea, care, după părerea mea, este mai degrabă o stare de spirit, decât o etapă a vieţii.
L.O.: Ce apreciezi cel mai mult la cineva?
B.M.R.: Aş spune mai degrabă ce nu-mi place la oameni: ipocrizia, preţiozitatea şi neseriozitatea.
L.O.: Ai un citat preferat?
B.M.R.: „Pictura este tăcerea minţii şi muzica ochiului”, spunea laureatul de acum câţiva ani al Premiului Nobel pentru Literatură, turcul Orhan Pamuk.
L.O.: Călătoreşti? Care este locul tău preferat, de suflet, de la noi? Ai un asemenea loc şi în afara ţării?
B.M.R.: Împrejurimile Sibiului, pentru că de acolo provin şi atunci mă simt foarte legat de aceste locuri, iar în afara ţării Balcic-ul este un loc care are un farmec aparte şi care a reprezentat întotdeauna o sursă de inspiraţie.
L.O.: Dacă ar fi să schimbi ceva la aspectul Bucureşti-ului, cum ai vedea tu această schimbare? Ce l-ar face mai frumos, mai primitor sau mai cald?
B.M.R.: Mai multă verdeaţă l-ar mai revigora, ar mai diminua supremaţia betoanelor.
Îmi place cum a început să ia amploare Centrul istoric al Bucureşti-ului. Sper ca toate aceste reînnoiri să nu fie doar de suprafaţă, aşa cum se obişnuieşte pe la noi.
L.O.: Marea sau muntele?
B.M.R.: Dificil de optat. Îmi plac amândouă.
L.O.: În prezent se află în desfăşurare proiectul umanitar „Prima lecţie de pictură cu Bogdan Mihai Radu”; spune-ne câteva cuvinte despre acesta - cum a luat naştere ideea acestui proiect şi cine s-a implicat până acum?
B.M.R.: „Prima lecţie de pictură cu Bogdan Mihai Radu” este un proiect umanitar lansat din nevoia de a răsplăti generozitatea celor care mi-au fost aproape în momentele grele pe care le-am traversat în a doua parte a anului trecut, când o afecţiune neurologică m-a împiedicat să mai pictez.
Pasiunea pentru pictură este numitorul comun a mai bine de 20 de invitaţi, care fie s-au manifestat în spaţiul public, fie s-au remarcat în activitatea lor profesională.
L.O.: Cum te imaginezi peste 10 ani?
B.M.R.: De abia anul viitor se vor împlini zece ani de la prima expoziţie şi am avut deja peste 30 de expoziţii personale şi colective. Vă daţi seama că de la următorii zece ani aşteptările mele sunt evident mai mari.
L.O.: Câteva cuvinte adresate cititorilor..?
B.M.R.: Vreau să îi invit la expoziţia mea personală, intitulată „Nostalgia florilor şi a străzilor” de la Galeria Regală a Cazinoului din Sinaia, care va fi deschisă până pe 15 septembrie.
Expoziţii 2011:
* lucrări expuse la Cafeneaua "Eatery", Bucureşti
* 6 aprilie - vernisajul expoziţiei "Parfumul străzilor", Cafeneaua Carada, Bucureşti
* 16 iulie - vernisajul expoziţiei "Revenire/Wiederkehr", Galeria Atelier 202, Apoldu de Sus (jud. Sibiu)
* 13 august - vernisajul expoziţiei "Nostalgia florilor şi a străzilor", Casino Sinaia (expoziţie în desfăşurare până la data de 15 septembrie!)
* În pregătire! Expoziţia din 1 decembrie 2011 - 10 ianuarie 2012, Galeria Regală a Cazinoului din Sinaia
PERSONAL EXHIBITIONS (selective):
2002 - “Past shrouded in shadow and color”, Casa Ille et Vilaine, Sibiu
2003 - “Reflections”, Atelier 202 Art Gallery, Apoldu de Sus
2004 - “Plunged into color”, Cisnădie City Hall
2004 - “Flavors of Sibiu”, Casa Luxemburg, Sibiu
2005 - “Contrast and color”, Imperium Pub, Sibiu
2006 - ”Flower fields”, Haller Café Sibiu
2006 - Exhibition within the Luxury Show 2006, Romexpo Exhibition Center, Bucharest
2007 - “Senses”, Cafe Del Sol, Sibiu
2007 - “Bogdan, Mihai and Radu”, Student’s Culture House, Cluj
2007 - “Journey into realms of abstract beauty”, Turabo Cafe, Sibiu
2007 - It’s hard to be a painter”, Green Hours, Bucharest
2008 – “Landscapes”, Fortuna Art Gallery, Cluj-Napoca
2008 - “Senses”, Iulius Mall, Cluj
2008 - “Spring sensations”, Iulius Mall, Cluj
2008 - Exhibition held on the occasion of the 90th Anniversary of the
National Day of Romania, Romanian-American Cultural Association, Detroit
2009 – “Moments”, World Trade Center, Bucharest
2010 - “Bogdan Mihai Radu”, Intercontinental Hotel, Bucharest
2011 – “Nostalgia of the flowers and streets”, Sinaia Casino Royal Gallery, ongoing exhibition: 13 of August – 15 of September
GROUP EXHIBITIONS (selective):
2003 –Artists’ Union Sibiu Exhibition, “Atelier 35” Art Gallery, Sibiu
2003 - Artists’ Union Sibiu: “Autumn Exhibition”, Contemporary Art Gallery of the National Museum of Brukenthal, Sibiu
2004 – Artists’ Union Sibiu:“Summer Exhibition: Holiday”, “Atelier 202” Art Gallery, Apoldu de Sus
2004 – Artists’ Union Sibiu: “Autumn Exhibition”, Contemporary Art Gallery of the National Museum of Brukenthal, Sibiu
2005 - Art e Arta Foundation: “Young talents”, National Musical Comedy Theater “Ion Dacian”, Bucharest
2005 – Artists’ Union Sibiu: “Autumn Exhibition”, Contemporary Art Gallery of the National Museum of Brukenthal, Sibiu
2005 - “Euro Art”, Art Galleries, Sibiu
2006 - Art e Arte Foundation: “Angels and Saints”, Comedy Theater, Bucharest
2006 - Art e Arte Foundation: “Balchik - Queen Mary’s Heart” (exhibition held on the premises of the Central University Library “Carol I”, Bucharest, following the Balchik International Painting Workshop
2006 - Exhibition within ASTRA Film Fest 2006: “Queen Mary”, Cafe del Sol, Sibiu
2007 - Art e Arte Foundation: “TWO”, Elizeu Hotel, Bucharest
2008 - “Eclectic Transfer”, Atlas Art Gallery, Oradea
2008 - “FOUR”, Iulius Mall, Cluj BOGDAN MIHAI RADU
Site Bogdan Mihai Radu:
http://www.bogdanmihairadu.com/
Foto: Arhiva personală Bogdan Mihai Radu
Interviu realizat de Lăcrămioara Opriş
Interviu realizat pentru amintiridincalatorie.ro:
http://amintiridincalatorie.ro/articol_vip-254-explozii_de_culoare_ca_necesitate_organic#
